Evoluția salariului minim până la ianuarie 2022

Vezi actualizarea pentru 2023

Acest articol a fost actualizat la 06.01.2022

Salariul minim crește începând cu 01 ianuarie 2022

Începând cu 01 ianuarie 2022 se modifică salariul minim garantat, fără a include alte sporuri sau alte adaosuri, de la 2.300 lei la 2.550 lei, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 15,239 lei/oră.

Salariul minim garantat pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare se elimina.

Dacă însă societatea activează în domeniul construcțiilor, potrivit OUG 114/2018, salariul minim brut garantat în plată se menține la nivelul de 3.000 lei.

Nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei, potrivit Art. 260 Codul Muncii.

Fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală, potrivit Art. 264 Codul Muncii.

În acest sens, angajatorii trebuie să încheie cu angajații acte adiționale pentru modificarea salariului minim brut și mai apoi să le transmită în Revisal. Termenul de încheiere a actelor adiționale este anterior producerii modificării (Codul Muncii), adică 01.01.2022, iar termenul de transmitere a acestora în Revisal este de 20 de zile lucrătoare, adică 31.01.2022, potrivit alin. 3, Art. 4 din HG Nr. 905/2017.

Efectele creșterii salariului minim — context istoric

Cum afectează această modificare angajatorii? Dacă în anul 2021 contribuțiile achitate la Bugetul de Stat erau de 966 lei/lună/angajat, adică 11.592 lei/angajat/an, în anul 2022 un angajator va achita pentru același salariat contribuții la Bugetul de Stat în sumă de 1.083 lei/lună/angajat, adică 12.996lei/angajat/an, cu 1,12% mai mult față de anul precedent.

Dacă ținem cont însă și de inflație, evoluția salariului minim s-a dovedit a fi insuficientă: salariații au fost nevoiți să scoată an de an mai mulți bani din buzunar pentru îndeplinirea acelorași nevoi, așa încat termenul de „economisire” nu poate fi încă utilizat de salariații încadrați la nivelul minim brut. Excepție fac anii 2015 și 2016, atunci când inflația a înregistrat valori negative, nesemnificative. Acest lucru s-a datorat, conform specialiștilor, reducerii TVA la alimente (în anul 2015 s-a modificat TVA-ul la alimente de la 24% la 9%) și scăderii prețului petrolului.

În concluzie, deși salariul minim brut garantat în plată a înregistrat creșteri de la an la an, salariații încadrați în acest nivel au fost nevoiți sa suporte din alte venituri sau din credite creșterea inflației, neputând să economisească.

Să nu uităm însă nici de angajatori. Pentru că și aceștia au fost nevoiți să aloce un buget mai mare de la an la an pentru achitarea salariilor nete către salariați, dar și pentru contribuțiile sociale și impozitul pe salarii datorat Bugetului de Stat.

PS: Supraimpozitarea contractelor de muncă part-time este încă în vigoare.

Actualizare: O veste bună pentru angajatori! În 30 decembrie 2019 s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 1054 Legea de modificare a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin care se abrogă începând cu 01 ianuarie 2020 la Art. 146 alin.  (5¹)  – (5⁵), și se abrogă Art. 168 alin  (5¹), adică se elimină supra-impozitarea contractelor de muncă part-time pentru veniturile realizate începând cu luna ianuarie 2020.